Brisbane a fost singurul oraş candidat pentru ediţia de peste 11 ani. Și aceasta deși înainte și-au manifestat interesul de a își depune candidatura și alte metropole precum Seul-Pyongyang (Coreea), Ahmedabad (India), Jakarta (Indonezia), Doha (Qatar), Kiel (Germania), Madrid (Spania), Chengdu-Chingqing (China), Shanghai (China), Istanbul (Turcia), Budapesta (Ungaria), Salla (Finlanda), Montreal-Toronto (Canada), Delhi (India), Singapore și Kuala Lumpur (Malaezia), St. Petersburg, Kazan și Soci (Rusia).
Desemnarea orașului Brisbane drept gazdă a ediției din 2032 a avut loc la Tokyo, astăzi (miercuri, 21 iulie), în cadrul Sesiunii cu numărul 138 a Comitetului Internațional Olimpic (CIO). Comisia de desemnare a fost compusă din următorii membri: Kristin Kloster Aasen (președinte / Norvegia), Dick Pound (Canada), Li Lingwei (China), Mikee Cojuangco-Jaworski (Filipine), Luis Mejía Oviedo (Republica Dominicană), Filomena Fortes (Insulele Capului Verde), Sarah Walker (Noua Zeelandă / atleți), Francesco Ricci Bitti (Italia / ASOIF), Paul Tergat (Kenya / CNO) și Andrew Parsons (Brazilia / IPC). A fost un proces de ratificare fără surprize. Este pentru prima dată când jocurile sunt acordate în acest sistem, fără o competiţie deschisă. Acum, CIO negociază discret şi direct, în ceea ce numeşte o "fază de dialog", cu oraşele interesate şi propune un nume pentru aprobare.
Recomandarea executivului olimpic de a acorda organizarea oraşului Brisbane a fost acceptată cu entuziasm de către membrii CIO, care au primit un raport pozitiv din partea şefului comisiei CIO pentru viitoarele ediţii, norvegianul Kristin Kloster Aasen. "Credem că Mişcarea Olimpică poate fi sigură că avem cel mai bun proiect posibil pe masă, cu un plan general durabil, într-o naţiune iubitoare de sport şi cu sprijinul majoritar al populaţiei şi al celor trei niveluri de guvernare", a spus el.
Este pentru prima dată în istoria competiției, când numele următoarelor trei oraşe organizatoare sunt cunoscute înainte de deschiderea unei ediţii a Jocurilor Olimpice: Paris, în 2024, Los Angeles, în 2028 şi Brisbane, în 2032. CIO a urmărit cu această abordare pe termen lung să evite ca prin situaţii neprevăzute, cum ar fi o criză economică globală, să alunge candidatele la găzduirea întrecerile, aşa cum sa întâmplat cu ediţia din 2024, sau ca o pandemie să ameninţe stabilitatea economică a sportului mondial, aşa cum s-a întâmplat în ultimul an.
Orașul australian Brisbane a mai candidat pentru a organiza ediția din 1992 a Jocurilor Olimpice de vară, însă a pierdut în faţa Barcelonei. Previzibilă, vestea a fost celebrată cu focuri de artificii în metropolă, în timp ce premierul din Queensland, Annastacia Palaszczuk, şi delegaţia australiană, prezentă la Tokyo pentru a-şi susţine dosarul, au semnat contracte şi au făcut fotografii în Japonia.
Pe de altă parte, se estimează că ediţia din 2032 va costa cinci miliarde de dolari şi se aşteaptă ca această sumă să fie recuperată din bilete, sponsorizări interne şi drepturi de difuzare. Dosarul celor din Brisbane estimează că Jocurile Olimpice vor aduce beneficii economice de 17 miliarde de dolari, deşi mişcarea olimpică este renumită pentru aşteptările ridicate, care de obicei nu sunt egalate de realitatea economică.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu