HANDBAL / ALEGERI: Narcisa Lecuşanu a fost realeasă în Comitetul Executiv al IHF

Fostă componentă a echipei de handbal a României, Narcisa Lecuşanu (45 de ani) a fost realeasă, astăzi (sâmbătă, 6 noiembrie), în funcţia de membru al Comitetului Executiv al Federaţiei Internaţionale de Handbal (IHF), în cadrul Congresului forului, care se desfăşoară în sistem on-line, în 6 și 7 noiembrie. Mandatul fostei jucătoare este valabil în următorii patru ani.

Înainte de alegeri, Narcisa Lecușanu a transmis următorul mesaj: ”Timp de 4 ani, am fost membru în Comitetul Executiv, patru ani în care am condus IHF, alaturi de o echipă extraordinară, sub conducerea preşedintelui dr. Hassan Moustafa. Patru ani plini de experienţă, de muncă frumoasă şi presarăţi cu provocări, în contextul unei pandemii care a schimbat totul, dar nu şi dorinţa profesioniştilor de a face performanţă. Îmi doresc din suflet să fiu realeasă pentru că am experienţă şi pot contribui la dezvoltarea proiectelor măreţe ce vor urma. În cursa pentru cele doua locuri de membru al Comitetului Executiv IHF sunt şapte persoane, o concurenţă acerbă, mai mare decât acum 4 ani, însă asta nu poate decât să mă bucure. Întotdeauna mi-a plăcut competiţia şi nu mă voi da la o parte niciodată, atâta timp cât voi considera că am posibilitatea să contribui la dezvoltarea handbalului mondial.

După alegeri, Narcisa Lecușanu a scris: ”Victorie pentru România la IHF. Mă bucur enorm că am fost realeasă azi pentru încă un mandat în Comitetul Executiv al Federației Internatționale de Handbal. La mulțumesc pentru încredere tuturor membrilor care m-au votat și abia aștept sa continuăm proiectele pentru dezvoltarea sportului pe care îl iubesc. Urmează 4 ani foarte intenși și sunt onorată să fac parte din conducerea handbalului mondial”. 

Narcisa Lecuşanu a fost aleasă, în 11 noiembrie 2017, pentru prima dată în funcţia de membru al Comitetului Executiv al IHF. În 14 februarie 2018, ea a candidat şi la funcţia de preşedinte al FR Handbal, dar a pierdut în turul al doilea, la numai un vot, în faţa actualului preşedinte Alexandru Dedu.

Născută în 14 septembrie 1976, în Bacău, Narcisa Lecușanu a evoluat ca senioară la Știința Bacău (1993-1996), Kometal Skopje (1996-1998), Borussia Dortmund (1998-2000), TV Lutzellinden (2000-2002), Ikast Bording (2002-2004), Aalborg DH (2004-2006) și Oltchim Rm. Vâlcea (2006-2010). A câștigat Cupa Cupelor în 2004 și 2007, Supercupa Europei în 2007, fiind finalistă a Ligii Campionilor în 2010. A fost campioană a României cu Oltchim în 2007, 2008, 2009 și 2010, a Macedoniei în 1997 și 1998, a Germaniei în 2001, fiind vicecampioană a Danemarcei în 2003 și 2005. Lecuşanu a făcut parte din echipa  României care a cucerit medalia de argint la Campionatul Mondial din 2005. De asemenea, a fost campioană mondială de junioare în 1995. 

După încheierea carierei competiționale, în 2011, Narcisa Lecusanu a fost numită director tehnic al reprezentativei feminine a României. Apoi a intrat în structurile EHF (membru în Comitetul Executiv şi preşedinte Comisia Feminină) şi ale IHF (membru Comisia de Metodică, preşedinte Comisia Feminină), ocupând în paralel şi funcţia de vicepreşedinte al FR de Handbal, la care a renunţat când a fost numită secretar de stat în Ministerul Tineretului și Sportului (MTS). Activitatea de aproape un an la MTS a încheiat-o în ianuarie 2017.

FOTBAL / ROMÂNIA: FRF a decis că Certificatul Verde trebuie să fie anexat carnetului de joc

Comitetul de Urgenţă al Federației Române de Fotbal (FRF) a hotărât, în şedinţa de astăzi (miercuri, 20 octombrie), modificarea şi completarea Protocolului de Desfăşurare a competiţiilor. Deciziile adoptate vor deveni valabile din 21 octombrie. Conform Protocolului, în cazul jucătorilor de fotbal trebuie ca la fiecare meci să fie anexat carnetului de joc Certificatul Verde.

Într-un comunicat postat pe site-ul frf.ro se precizează că “echipele vor trimite la FRF (medical@frf.ro) şi, pentru Liga 1, la LPF, un tabel cu componenţii clubului care au fost testaţi RTPCR sau prin test antigen rapid pentru COVID-19. Acesta trebuie să conţină numele, prenumele, funcţia, data recoltării testului, tipul de test efectuat şi rezultatul. De asemenea, trebuie trimis şi un document cu buletinele de analiză scanate, precum şi deciziile DSP în urma eventualelor anchete epidemiologice. Acest model de informare se va menţine pe toată durata competiţiei. Suplimentar faţă de cele de mai sus, vor fi prezentate documentele aferente fiecărei persoane din delegaţia unei echipe (staff + jucători + alţi oficiali) la fiecare meci disputat de echipa respectivă. Astfel, pentru jucători, Certificatul Verde (QR code) trebuie să fie anexat carnetului de joc (la fel ca şi viza medicală – condiţie pentru dreptul de joc), arbitrul având obligaţia verificării acestor documente. Pentru evitarea oricărui dubiu, doar în situaţia jocurilor la care participă jucători minori (exceptaţi de la testare), obligaţia prezentării QR Code-urilor se aplică doar pentru membrii delegaţiei (staff+jucători+alţi oficiali) majori”.

În Protocol s-a specificat că ”testele pentru depistarea infecţiei cu virusul Sars-CoV-2 prevăzute în acest protocol sunt considerate valabile numai dacă sunt făcute în unităţi avizate de Ministerul Sănătăţii şi efectuate în conformitate cu metodele aprobate de Ministerul Sănătăţii, prin Ordinul Ministrului Sănătăţii numărul 1.513/2020”.

Testarea jucătorilor, a staff-ului tehnic, staff-ului medical, şi a personalului de suport implicat în activitatea echipei (prezent în cantonament şi la meciuri) se va face după cum urmează: 

T1 – cu 2 zile înainte de primul meci

T2,3,4... din 14 în 14 zile dacă se foloseşte metoda RT-PCR

T2,3,4... din 7 în 7 zile, dacă se folosesc alte metode de testare aprobate de autorităţile sanitare responsabile.

Se va considera că orice club care nu îndeplineşte cerinţa testării va fi considerat ca neprezentat la meci.

Testarea arbitrilor se face după cum urmează: T0 – cu 2 zile înainte de vizita medicală obligatorie; T1,T2,3,4...din 14 în 14 zile, dacă se foloseşte metoda RT-PCR / T1,T2,3,4...din 7 în 7 zile dacă se folosesc alte metode de testare aprobate de autorităţile sanitare responsabile. Dacă vreunul din arbitri dezvoltă simptome COVID-19 se izolează şi se testează RT-PCR/test antigen rapid. Se vor testa toţi arbitrii ce pot fi delegaţi în intervalul cuprins între două testări. În cazul unui test pozitiv pentru un arbitru, brigada din care a făcut parte se opreşte de la delegări, iar ceilalţi colegi ai arbitrului găsit pozitiv sunt retestaţi RT-PCR/test antigen rapid la 7 zile de la posibilul contact cu acesta. În situaţia în care un arbitru este considerat contact direct, acesta va urma normele sanitare în vigoare/ impuse de DSP. Testarea delegatului de joc se va face cu două-trei zile înainte de cea a jocului, dar nu mai mult de o dată în interval de 7 zile calendaristice.

Persoanele pozitive SARS-CoV-2 nu mai trebuie retestate timp de 180 zile de la vindecare, cu excepţia celor care dezvoltă simptomatologie clar sugestivă. Dacă retestarea totuşi se petrece, un rezultat pozitiv în perioada de 180 de zile de la vindecare nu poate fi considerat o nouă infecţie, cu excepţia persoanelor care dezvoltă simptomatologie clar sugestivă.

Persoanele vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare sunt exceptate de la obligaţia testării. De asemenea, minorii sunt şi ei exceptaţi de la testare.

La meciuri, accesul în zona interioară a stadionului este limitată. Astfel, în zona interioară a stadionului vor avea acces 135 de persoane: 22 de jucători titulari, 18 jucători de rezervă, 12 de membri ai stafurilor de pe raportul de joc, 10 membri ai stafurilor pe banca adiţională, 4 arbitri, 8 persoane reprezentând personal TV, 11 oameni de mingi, 4 reprezentanţi servicii marketing, 16 fotoreporteri, 3 angajaţi întreţinere instalaţii, un responsabil igienă, şase persoane care asigură asistenţa medicală, 4 brancardieri şi 16 stewarzi.

RUGBY: Englezul Bill Beaumont a fost reales la șefia World Rugby

Dat favorit înaintea alegerilor, englezul Bill Beaumont (68 de ani) a fost reales în funcţia de preşedinte al World Rugby. Britanicul a primit 28 de voturi din partea membrilor Consiliului forului mondial, în timp ce contracandidatul său, argentinianul Agustin Pichot (45 de ani), a obținut 23. Vicepreşedinte a fost ales francezul Bernard Laporte.

Desfășurată on-line, operațiunea de votare a început în 27 aprilie și s-a încheiat în 30 aprilie. Inițial, s-a anunțat că numele celor aleși vor fi comunicate în 12 mai, atunci când își începe activitatea noul Consiliu  World Rugby. Cum operațiunea de vot s-a desfășurat fără probleme tehnice, s-a convenit ca anunțul să se facă astăzi, adică cu zece zile mai devreme. De altfel, votul a fost validat de către cabinetul elvețian PwC.

Fost jucător de linia a doua, internațional englez, dar și component al selecționatei Leilor Britanici și Irlandezi, Bill Beaumont  a condus forul de la Londra (Rugby Football Union / RFU) de la Londra între 2012 și 2016. Din această postură, a  activat ca vicepreședinte World Rugby, iar în 11 mai 2016 a fost ales șef al forului mondial. Englezul e socotit un conservator, care și-a bazat candidatura în special pe succesul înregistrat de Cupa Mondială din Japonia, de anul trecut. Conform procedurii, candidatura lui Beaumont a fost propusă de către Federația Franceză de Rugby și a avut sprijinul aceleia din Fiji.

De partea cealaltă, Agustin Pichot a fost internațional argentinian de rugby, evoluând ca mijlocaș de grămadă. În 11 mai 2016, a fost ales vicepreședinte al World Rugby. Supranumit ”Micul Napoleon”,

Pichot a fost propus de Federația Argentiniană de Rugby și are sprijinul celei din Australia, dar și al SudAmerica Rugby. În campania sa electorală, una extrem de dinamic, Pichot a mizat pe ideea transformării, modernizării rugby-ului, pe universalizarea acestui sport.   

Unic candidat pentru postul de vicepreședinte, francezul a fost propus de către Federația de la Londra cu sprijinul Federației Române de Rugby. Fost jucător și antrenor francez, președinte în exercițiu al Federației Franceze de Rugby, Bernard Laporte a obținut organizarea ediției din 2023 a Cupei Mondiale.  

N-au fost emoții nici pentru ocuparea celor șapte locuri în Comitetul Executiv al World Rugby, existând tot atâtea candidaturi după retragerea lui Ratu Vilikesa Bulewa Francis Kean (Fiji): Mark Alexander (Africa de Sud), Khaled Babbou (Tunisia), Bart Campbell (Noua Zeelandă), Gareth Davies (Țara Galilor), John Jeffrey (Scoția),  Bob Latham (SUA) et Brett Robinson (Australia).

Trebuie spus că la alegeri s-au exprimat 51 de voturi, repartiția lor fiind următoarea: câte 3 voturi pentru fiecare din cele 10 națiuni majore (Africa de Sud, Anglia, Argentina, Australia, Franța, Irlanda, Italia, Noua-Zeelandă, Scoția și Țara Galilor), câte 2 voturi pentru cele 6 asociații continentale (Africa, America de Nord, America de Sud, Asia, Europa, Oceania), câte 2 voturi pentu o federație națională (Japonia), câte 1 vot pentru 7 federații naționale (Canada, Fiji, Georgia, România, Samoa, SUA et Uruguay). 

România a participat pentru prima dată la operațiunea de alegere a președintelui World Rugby, ea fiind primită în Consiliul Mondial după ediția din 2015 a Cupei Mondiale. Federația noastră și-a mai exprimat votul la desemnarea gazdei ediției din 2023 a Rugby World Cup. Pentru țara noastră votul a fost exprimat de Alin Petrache, președintele FRR. Un alt român care a votat este Octavian Morariu, președintele Rugby Europe.