OLIMPISM: Doi sportivi vor reprezenta România la Jocurile Paralimpice de la Beijing

Programate după Jocurile Olimpice, Jocurile Paralimpice de iarnă de la Beijing încep, astăzi (vineri, 4 martie). La această competiție polisportivă vor participa peste 700 de performeri, care își vor disputa 78 de medalii de aur. România va fi reprezentată de doi sportivi.

Amândoi au acumulat experiență paralimpică, fiind prezenți și la ediții anterioare. Laura Văleanu se află la a treia participare, după cele de la Vancouver şi Sochi, şi va evolua la para schi alpin. Mihăiţă Papară a mai concurat la PyeongChang şi va concura la para snowboard.

Ministru al Sportului, Carol Eduard Novak le-a transmis un mesaj acestor performeri: “Le doresc mult succes sportivilor şi îi felicit deja pentru performanţa de a se afla la această competiţie de cel mai înalt nivel! Pentru mine, sentimentul victoriei de la finalul cursei din 2012 de la Jocurile Paralimpice este cea mai frumoasă amintire din cariera de sportiv. Medalia de aur de atunci a răsplătit tot efortul antrenamentelor şi a devenit importantă nu doar pentru mine, ci pentru toţi sportivii români care participă şi vor participa la Jocurile Paralimpice. Un precedent arată întotdeauna că se poate!!! Îmi doresc să nu mai fiu singurul Campion Paralimpic Român, ci doar primul dintr-o serie cât mai puternică!!!”.

La Jocurile Paralimpice de iarnă de la Beijing se vor acorda 39 de medalii de aur în probele masculine, 35 în probele feminine şi 4 în probele mixte. În program sunt următoarele sporturi: curling în scaun cu rotile, para hochei pe gheaţă, para schi alpin, para snowboard şi para nordic (para biatlon şi para schi fond).

La edițiile precedente ale Jocurilor Paralimpice, România a cucerit șase medalii la Jocurile Paralimpice, însă toate au fost la sporturile de vară. Dintre acestea patru au fost obţinute de Eduard Novak, care este singurul campion paralimpic al României. Acesta a câștigat titlul paralimpic în 2012, la Londra (ciclism - urmărire individuală, categoria C4), respectiv medaliile de argint în 2008, la Beijing (ciclism - contratimp, cat. LC2), în 2012, la Londra (ciclism - contratimp, cat. C4) și în 2021, la Tokyo (ciclism - urmărire individuală, categoria C4). De asemenea, România a obţinut două medalii de bronz prin Alex Bologa, în 2016, la Rio de Janeiro și în 2021, la Tokyo (judo nevăzători - cat. 60 kg).

OMNISPORT: China i-ar fi cerut Rusiei să nu invadeze Ucraina înainte de terminarea Jocurilor Olimpice

Un raport al serviciilor occidentale arată că oficiali chinezi le-au cerut unor înalţi oficiali ruşi, la începutul lunii februarie, să nu invadeze Ucraina înainte de terminarea Jocurilor Olimpice de la Beijing. Informația a fost difuzată de ”New York Times”, care a citat un reprezentant al administraţiei Biden.

Raportul indică faptul că oficiali chinezi aveau într-o oarecare măsură informaţii cu privire la planurile sau intenţiile de atac ale Rusiei înainte de începutul invaziei. E de amintit că preşedintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit cu omologul său chinez Xi Jinping în 4 februarie, înainte de ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice. Și că dictatorul de la Kremlin a fost unul dintre puținii șef de stat și de guvern care au fost prezenți la această festivitate.

Luni, 28 februarie, Comisia Executivă a Comitetului Internaţional Olimpic (CIO), pe baza circumstanţelor excepţionale ale situaţiei şi având în vedere încălcarea extrem de gravă a Armistiţiului Olimpic şi alte încălcări ale Cartei Olimpice de către guvernul rus în trecut, a luat decizia de a retrage Ordinul Olimpic persoanelor care au în prezent o funcţie importantă în guvernul Federaţiei Ruse sau în alte poziţii de rang înalt legate de guvern. 

Mai precis, au fost retrase distincţiile Ordinul de Aur acordate preşedintelui rus Vladimir Putin în 2001, lui Dmitri Cernişenko, viceprim-ministru al Federaţiei Ruse (Ordinul de Aur, 2014) şi Dmitri Kozak, şef adjunct de personal al Biroului executiv prezidenţial (Ordinul de Aur, 2014).

OLIMPISM: SUA boicotează diplomatic Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing. CIO respectă decizia, China o condamnă

Guvernul de la Washington a anunțat că niciun reprezentant al său nu va asista la Jocurile Olimpice (4-20 februarie 2022) sau Paralimpice de iarnă de la Beijing, din cauza ”genocidului în curs în Xinjiang”. Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) a precizat, la scurt timp, că ”respectă" decizia.

Casa Albă a subliniat că Statele Unite urmează să nu trimită nicio delegaţie oficială la JO de Iarnă din 2022, la Beijing. ”Prezenţa unei reprezentări oficiale a Statelor Unite ar însemna că aceste Jocuri sunt un eveniment normal”, a spus o purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki. ”Ținând cont de încălcările flagrante ale drepturilor omului şi atrocităţile comise de Republica Populară China în Xinjiang, nu putem, pur şi simplu, să facem acest lucru”, a subliniat aceasta, după care a continuat: Avem un angajament fundamental în promovarea drepturlor omului”. Psaki a subliniat că decizia e definitivă: ”Suntem fermi în poziţia noastră şi vom continua să lum măsuri în vederea avansării drepturlior omului în China şi oriunde altundeva”, a continuat ea. Cu toate acestea, boicotul nu va fi unul total, fapt salutat de CIO. Mai exact, sportivii americani sunt autorizaţi să participe la Jocuri. Psaki a menționat că n-ar fi fost ”drept” să fie penalizaţi cei care se antrenează de ani buni. De altfel, și Comitetul Olimpic American s-a opus unui boicot total.

Statele Unite au recurs ultima oară la o astfel de măsură în 1980, când preşedintele democrat Jimmy Carter a decis să boicoteze - în întregime - Jocurle Olimpice de la Moscova, în semn de protest faţă de invazia sovietică a Afganistanului cu un an ai înainte. La ediția următoare, de la Los Angeles 1984, „Blocul comunist” a răspuns în același mod. Cu excepția Chinei, Iugoslaviei și României, celelalte țări comuniste n-au trimis sportivi la Jocurile Olimpice din metropola americană. 

La puțin timp după anunțarea acestei decizii, China a denunţat o ”prejudecată ideologică” şi ”intenţii răuvoitoare” ale Statelor Unite. Un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Zhao Lijian, i-a acuzat pe politicienii americani de demagogie şi a catalogat acest boicot drept o ”provocare politică, pur şi simplu”. De asemenea, s-a subliniat că Republica Populară Chineză ”va lua contramăsuri ferme”.

Și alte țări, precum Australia și Canada, intenționează să procedeze în același mod. Franța a luat „bună notă” de boicotul americanilor, ceea ce a stârnit nemulțumirea autorităților chineze. ”Noi ne vom coordona la nivel european”, a declarat președintele Franței, Emmanuel Macron. De altfel, în iulie trecut, Parlamentul European a cerut un boicot diplomatic, absenţa unui boicot sportiv fiind crucială pentru organizaţia de la Lausanne. O poziție diferită a adoptat președintele Rusiei, Vladimir Putin, care a acceptat invitația omologului chinez Xi Jinping. 

OLIMPISM: Flacăra Olimpică a fost aprinsă la Olympia și preluată de oficialii chinezi. Proteste ale manifestanților pro-Tibet

Flacăra Olimpică a fost aprinsă pe stadionul antic din Olympia, din peninsula Peloponez (Grecia) şi, după ce a ars o noapte lângă Acropole, a fost predată organizatorilor chinezi ai Jocurilor Olimpice de iarnă Beijing 2022 (4-20 februarie 2022) pe stadionul Panathenaic din Atena.

Din cauza pandemiei de COVID-19, ceremoniile s-au desfășurat fără spectatori. La festivitate de aprindere a Flăcării Olimpice, luni, 18 octombrie, au fost prezenţi preşedintele Comitetului Intrenaţinal Olimpic (CIO), Thomas Bach, şi preşedinta Republicii Elene, Katerina Sakellaropoulou. Desfășurată în vechiul templu al zeiţei Hera, ceremonia a reunit până la 30 de femei care au interpretat rolul preoteselor ce au efectuat o serie de ritualuri, chemându-l pe zeul Apollo să aprindă flacăra cu razele soarelui captate de o oglindă parabolică. Apoi, conform protocolului, actriţa elenă Xanthi Georgiou, în rolul Înaltei Preotese, a fost cea care a aprins Flacăra Olimpică. În ciuda măsurilor luate, ceremonia a fost perturbată de manifestanţi care au desfăşurat un drapel tibetan, pe care era scris ”No Genocide Games”.

În istoria Jocurilor Olimpice din epoca modernă, flacăra a mai fost aprinsă fără spectatori doar în 1984, când organizatorii greci au vrut să protesteze faţă de caracterull comercial al Jocurilor Olimpice de la Los Angeles. "Din cauza situaţiei legate de pandemia COVID-19, ceremonia are loc cu respectarea strictă a protocolul sanitar local”, a precizat Comitetul Olimpic Grec, care a reînnoit, astfel, măsurile drastice luate în martie 2020, pentru Jocurile Olimpice de vară de la Tokyo. 

Flacăra Jocurilor Olimpice şi Paralimpice de Iarnă a fost adusă în timp record la Atena, iar astăzi a fost predată lui Yu Zaiqing, vicepreședinte al Comitetului de Organizare Beijing 2022, de către Spyros Capralos, șeful Comitetului Olimpic Elen. În mod tradiţional, flacăra parcurgea sute de kilometri în câteva zile, traversând aproximativ cincizeci de oraşe şi situri arheologice din Grecia, fiind purtată de artişti şi sportivi din întreaga lume. Anul aceasta, însă, flacăra olimpică a fost transportată numai de doi purtători ai torţei olimpice, un chinez şi un grec, în mai puţin de 24 de ore, până la stadionul Panathenaic din Atena.

Yu Zaiqing a anunțat că „Flacăra Olimpică va fi dusă până la Marele Zid și va traversa anumite zone ale Chinei, aducând cu ea lumina păcii și prieteniei”. Ea va fi transportată în țara asiatică cu avionul.

Și ceremonia de astăzi a fost perturbată de noi proteste. Înainte de transmiterea flăcării, activiștii pro-tibetani au organizat o conferință de presă pentru a condamna „diferitele abuzuri” ale regimului chinez. ”Nu există niciun motiv legitim să organizezi Jocurile în timpul unui genocid”, a declarat Zumretay Arkin.