ATLETISM / CM 2022 (INDOOR): Armand Duplantis a doborât din nou recordul mondial la săritura cu prăjina

Atletul suedez Armand Duplantis (22 de ani) a reușit să amelioreze recordul mondial la săritura cu prăjina. Performanța a fost izbutită la Campionatele Mondiale de atletism în sală, care s-au desfășurat în weekend, la Belgrad.

Scandinavul a trecut peste ștacheta înălțată la 6 metri şi 20 de centimetri, din a treia încercare. Astfel sportivul care are și cetățenie americană a câștigat primul titlu mondial din carieră. Precedentul record mondial, de 6,19 metri, a fost stabilit de Duplantis în 7 martie, tot la Belgrad. Este a treia oară când acesta îşi îmbunătăţeşte recordul mondial, după ce l-a întrecut pe francezul Renaud Lavillenie, în 2020.

La această ediție a Campionatului Mondial, scandinavul i-a întrecut pe brazilianul Thiago Braz (5,95 m) şi pe americanul Chris Nilsen (5,90 m).

Deținător și al recordului mondial în aer liber (6,15 metri), Duplantis vizeazî titlul mondial în aer liber, unul pe care îl poate obţine la Eugene (SUA), în perioada 15-24 iulie. Născut în 10 noiembrie 1999, la Lafayette (Louisiana, SUA), acesta este fiul lui Greg Duplantis, un prăjinist american, și a Helenei Hedlund, o voleibalistă și heptatlonistă suedeză. Capabil să sară 5,80 m deși era unul dintre cei mai micuți prăjiniști (avea 1,68 m), tatăl său i-a fost și antrenor lui Armand. În 2015, la Campionatul Mondial de cadeți de la Cali, el a ocupat locul 1, cu 5,30 m. În 2017, a devenit campion al Europei la juniori (5,65 m) și s-a clasat pe locul 9 la CM de seniori de la Londra (5,50 m). Un an mai apoi, a devenit campion mondial la juniori (5,82 m), iar apoi campion european la seniori (6,05 m). În 2021, a cucerit titlul continental în sală (6,05 m), iar apoi pe cel olimpic (6,02 m). 

ATLETISM: Suedezul Armand Duplantis a doborât recordul mondial la săritura cu prăjina în sală

Suedezul Armand Duplantis (22 de ani) a stabilit un nou record mondial la săritura cu prăjina în sală. Acesta a reuşit să treacă peste ștacheta înălțată la 6,19 metri, din a treia încercare. Performanța a fost înregistrată la o competiţie de la Belgrad.

Duplantis şi-a depăşit propriul record, 6,18 metri, care fusese stabilit la 15 februarie 2020, la Glasgow. Campion olimpic la Tokyo, scandinavul deţine şi cea mai bună performanţă mondială în aer liber, reușind 6,15 metri în 2020.

Născut în 10 noiembrie 1999, la Lafayette (Louisiana, SUA), Armand Duplantis este fiul lui Greg Duplantis, un prăjinist american, și a lui Helena Hedlund, o voleibalistă și heptatlonistă suedeză. Capabil să sară 5,80 m deși era unul dintre cei mai micuți prăjiniști (avea 1,68 m), tatăl său i-a fost și antrenor lui Armand. În 2015, la Campionatul Mondial de cadeți de la Cali, el a ocupat locul 1, cu 5,30 m. În 2017, a devenit campion al Europei la juniori (5,65 m) și s-a clasat pe locul 9 la CM de seniori de la Londra (5,50 m). Un an mai apoi, a devenit campion mondial la juniori (5,82 m), iar apoi campion european la seniori (6,05 m). În 2021, a cucerit titlul continental în sală (6,05 m), iar apoi pe cel olimpic (6,02 m). 

GIMNASTICĂ: Marian Drăgulescu se bucură ca a revenit în sala de la Izvorani

Revenit în sala de gimnastică din cadrul Complexului Sportiv și Olimpic ”Sydney 2000” de la Izvorani, Marian Drăgulescu (39 de ani) a mărturisit pe pagina oficială a COSR că distanțarea fizică este cel mai greu de suportat de când cu pandemia de COVID-19.

După ce și-a salutat fanii, multiplul medaliat olimpic, mondial și european a mărturisit că îl bucură că a putut reveni în sala de antrenament după ce s-a pregătit acasă, în izolare. "Asta e un plus. În continuare, suntem în izolare și carantină. Abia așteptăm ca măsurile să fie mai ușoare”, a mărturisit stelistul, care a subliniat că pregătirea n-a fost reluată de la zero. În ceea ce privește revenirea în competiție, el crede că trei luni de antrenament vor fi suficiente.   

Pe de altă parte, Drăgulescu se aștepta ca în baza de la Izvorani sportivii să fie mai liberi. ”Să facem tot ce dorim. Să putem mânca împreună, în restaurant, să facem saună. Din păcate, toate aceste lucruri nu s-au putut face. În continuare mâncăm fiecare în camera lui, în casolete, cu tacamuri de plastic. În continuare nu avem voie să facem saună sau piscină. Și în continuare nu avem voie să socializăm. Așa că în cantonament, din punct de vedere psihologic, nu este tocmai confortabil. Tot ce este OK e că ne putem antrena în bazele noastre sportive. Sper să se revină la normal cât mai repede cu putință", a spus Dragulescu, care recunoaște că îi este dor de competiție. ”Altă motivație ai la antrenamente atunci când există un obiectiv clar. Știm pentru ce te pregătești. Deocamdată, nu este nicio competiție fixată pentru 2020. Așteptăm și noi ca într-o lună, maximum două, să aflăm ce competiții mai putem avea anul acesta”.

OMNISPORT: Sala Polivalentă din Cluj va deveni centru de suport medical

Oficialităţile locale și județene din Cluj iau în calcul transformarea BT Arena, cea mai mare arenă sportivă din ţară (până la 10.000 locuri), într-un centru de suport medical pentru bolnavii afectaţi de Covid-19.

Dotarea sălii va fi făcută de Prefectură, Primăria și ISU, precum şi cu Direcția Sănătate Publică Cluj în parteneriat cu Auchan şi cu alte companii.

Prefect al județului Cluj, Mircea Abrudean a subliniat că ”în situaţia actuală, este normal să se aibă în vedere toate scenariile, iar un astfel de proiect demonstrează preocupare şi solidaritate. Apreciem iniţiativa şi felicităm Auchan pentru alegerea de a contribui, alături de comunitatea clujeană şi autorităţi, la efortul comun pentru combaterea epidemiei de Covid-19”. Primarul Emil Boc a precizat că ”este un scenariu de urgenţă maximă la care sperăm să nu ajungem niciodată”. 

Potrivit oficialităților, Centrul de Suport Medical de la BT Arena ar urma să dispună de 350 de paturi, iar spaţiul transformat temporar va fi destinat trierii, cazării şi tratării bolnavilor infectaţi de Covid-19, cu forme mai uşoare ale afecţiunilor.

Și în București există un proiect similar. Acesta a fost demarat în 2 aprilie, cu sprijinul Ministerului Sănătăţii şi al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, unde se amenajează un spaţiu de peste 7.000 de metri pătraţi.