Wikipedia

Rezultatele căutării

Se afișează postările cu eticheta alegeri. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta alegeri. Afișați toate postările

luni, 11 aprilie 2022

FOTBAL / ROMÂNIA: Sorin Cârţu a fost ales în funcţia de preşedinte al CS Universitatea Craiova

Fost jucător de fotbal, mai apoi antrenor, Sorin Cîrţu (67 de ani) a fost ales în funcţia de preşedinte al clubului CS Universitatea Craiova, pe care o deţinea. Scrutinul s-a desfășuat duminică, 10 aprilie. Iar Cârțu a fost singurul candidat.

Într-un comunicat la Universității Craiova s-a precizat: "Noapte magică: aceasta este descrierea perfectă a unei seri alb-albastre cu voi, al 12-lea jucător, în prim-plan. Putem spune că astă-seară s-a obţinut o dublă victorie: atât a Ştiinţei în faţa CFR-ului, cât şi a <Maximului> Sorin Cârţu la alegerile pentru funcţia de preşedinte.

Suntem mândri să vă anunţăm faptul că Sorin Cârţu este preşedintele Universităţii Craiova pentru următorii 2 ani. Prin voturile exprimate de dumneavoastră, aţi dat legitimitate unui proiect unic în istoria fotbalului românesc. Şi acesta este doar începutul!

Persoane prezente la vot – 1.256

Număr de voturi valabil exprimate pentru Sorin Cârţu – 1.232

Voturi nule - 24", a anunţat clubul oltean.

Alegerile s-au desfășurat în ziua meciului CS Universitatea Craiova - CFR Cluj, unul câștigat cu 3-2 de formația din Bănie. Craiovenii au revenit de la 1-2 şi au marcat ultimul gol în minutul 90+6.

Născut la Cornu, în Dolj, în 12 noiembrie 1955, Sorin Marin Cîrțu a evoluat ca atacant la Universitatea Craiova (1973-1989) și Electroputere Craiova (1974-1976 și 1986-1988). Ca fotbalist, a câștigat de trei ori campionatul și de patru ori Cupa României. Acesta a jucat de 7 ori și pentru prima echipă a României. Ca antrenor, a activat la Universitatea Craiova (1988-1992, 1995/1996, 2002/2003), Electroputere Craiova (1993, 1997), România U21 (1993-1995), Rapid (1995), Veria FC (1997/1998), Extensiv Craiova (1999-2002), Oțelul Galați (2004), Argeș Pitești (2005/2006), Poli AEK Timișoara (2006), Național București (2006/2007), Dacia Mioveni (2007/2008), Pandurii Tg. Jiu (2008-2010), CFR Cluj (2010), Steaua (2011), FC Olt (2012), FC Brașov (2012), CSMS Iași (2013) și CSU Craiova (2014/2015). În 1991, a reușit eventul cu Universtitatea Craiova. 

duminică, 10 aprilie 2022

FOTBAL / ROMÂNIA: Se alege președintele la Universitatea Craiova, Cârțu e unic candidat

Universitatea Craiova îşi alege noul preşedinte, iar scrutinul se desfășoară astăzi (duminică, 10 aprilie), între orele 18.30 și 23.00. Există un singur candidat, Sorin Cârţu, cel care va conduce gruparea, din punct de vedere managerial, în următorii doi ani.

Într-o postare pe rețelele sociale, clubul din Bănie a oferit amănunte legate de procesul votării: ”Abonaţii Clubului Universitatea Craiova vor avea la dispoziţie secţii de votare amplasate în incinta stadionului Ion Oblemenco: Tribuna I (1), Tribuna a II-a (3), Peluza Nord (2) şi Tribuna VIP (1). Pentru a-şi exercita dreptul la vot, persoanele doritoare sunt obligate să aibă în posesia lor cardul de abonat în momentul accesului în secţiile de votare. Fiecare abonat va putea vota o singura data în tribuna sau peluza stipulată pe abonament.

Abonaţii Universităţii Craiova care doresc să îşi exercite dreptul de vot la alegerile pentru preşedintele clubului, dar nu pot participa la meciul cu CFR Cluj, vor avea parte de o urnă specială în incinta sediului nostru: Malmo Office Tower, situat pe Bulevardul Ştirbei Vodă, nr. 30.

Această secţie de votare specială este deschisă în intervalul orar 12.00 – 16.00”.

Născut la Cornu, în Dolj, în 12 noiembrie 1955, Sorin Marin Cîrțu a evoluat ca atacant la Universitatea Craiova (1973-1989) și Electroputere Craiova (1974-1976 și 1986-1988). Ca fotbalist, a câștigat de trei ori campionatul și de patru ori Cupa României. Acesta a jucat de 7 ori și pentru prima echipă a României. Ca antrenor, a activat la Universitatea Craiova (1988-1992, 1995/1996, 2002/2003), Electroputere Craiova (1993, 1997), România U21 (1993-1995), Rapid (1995), Veria FC (1997/1998), Extensiv Craiova (1999-2002), Oțelul Galați (2004), Argeș Pitești (2005/2006), Poli AEK Timișoara (2006), Național București (2006/2007), Dacia Mioveni (2007/2008), Pandurii Tg. Jiu (2008-2010), CFR Cluj (2010), Steaua (2011), FC Olt (2012), FC Brașov (2012), CSMS Iași (2013) și CSU Craiova (2014/2015). În 1991, a reușit eventul cu Universtitatea Craiova. 

vineri, 18 martie 2022

FOTBAL / ROMÂNIA: Universitatea Craiova a amânat alegerea preşedintelui clubului

Universitatea Craiova a anunţat că, pentru a veni în sprijinul abonaţilor, a luat decizia de a amâna cu două săptămâni operațiunea de alegere a preşedintelui clubului. Actual preşedinte al grupării, Sorin Cârţu (66 de ani) şi-a depus candidatura pentru un nou mandat. Format la gruparea din Bănie, acesta a evoluat acolo între 1973 și 1989, fiind antrenor în mai multe perioade.

Într-un comunicat difuzat pe site-ul oficial, gruparea din Bănie a precizat: "În acest sens, am decis organizarea scrutinului electoral în ziua meciului de pe teren propriu contra celor de la CFR Cluj, astfel încât să facilităm o prezenţă cât mai numeroasă a suporterilor la procesul electoral. Data meciului va fi comunicată în perioada următoare de Liga Profesionistă de Fotbal şi, ulterior, vom reveni cu informaţii complete despre tot ceea ce înseamnă ziua alegerilor. Menţionăm că întregul calendar electoral va suferi o prorogare de zece zile, inclusiv termenul limită pentru depunerea candidaturilor", a anunţat clubul craiovean.

Universitatea Craiova a specificat, totodată, că persoanele care doresc să candideze şi îndeplinesc criteriile pentru a lua parte la aceste alegeri îşi mai pot depune candidatura până vineri, 25 martie 2022.

miercuri, 30 septembrie 2020

VOLEI / ROMÂNIA: Adin Cojocaru a fost ales preşedinte al Federației Române de Volei

Vicepreşedinte al Federaţiei Române de Volei, Adin Cojocaru (49 de ani) a fost ales, astăzi (miercuri, 30 septembrie), în fruntea acestui for. Acesta îi succede lui Gheorghe Vișan, care s-a aflat la șefie din 2004, fiind unul dintre cei mai vechi șefi de federație sportivă de la noi după Nicu Vlad, în post la FR de Haltere din 2001.

Adunarea Generală a FRV s-a desfășurat la Izvorani, în Complexul Sydney 2000, cu respectarea regulilor de distanțare fizică. Cum şedinţa a fost organizată în aer liber, iar vremea a fost instabilă în zona Bucureștilor, delegații au primit la intrare câte o umbrelă... Totodată, Adunarea Generală a început cu o întârziere de aproape două ore din cauza formalităţilor de triaj epidemiologic şi verificării delegaţilor.

Inițial, pentru funcţia de preşedinte au candidat Gheorghe Vişan (în funcţie), Adin Cojocaru (vicepreşedinte), Oana Sârb (vicepreşedinte) şi Mihai Duţă (manager Rapid Bucureşti). Ultimii doi și-au retras candidatura, astfel că lupta s-a dat între Gheorghe Vişan (68 de ani) şi Adin Cojocaru. Cel din urmă s-a impus cu 109 voturi la 42. Vicepreședinți au fost aleși Oana Sârb și Mihai Duță.

Născut în municipiul Rm. Vâlcea, în 1970, Adin Cojocaru este profesor de educație fizică și sport, absolvent al ANEFS, promoţia 1996. A practicat jocul de volei, începând din 1981, sub îndrumarea antrenorului L. Stilea. Legitimat la CSŞ Rm. Vâlcea. Cu echipa de volei a acestui club a cucerit titlurile de campion național, în 1985 şi 1986, la cadeţi şi juniori. În 1985 a fost selecţionat în lotul naţional de cadeţi şi juniori, până în 1989. Din 1991 până în 1992 a jucat sub culorile echipei de volei AS Electrocarbon Slatina, iar apoi la echipa CS IOR Bucureşti (1992-1994), AS Electra Bucureşti (1994-1996). În perioada 2002-2005 a funcţionat ca secretar general al FR de Volei. Membru al Comisiei Tehnice a Asociaţiei Balcanice de Volei, comisar european pentru România. Component al Colegiului Central al Antrenorilor, şeful Departamentului Relaţii Internaţionale al acestei federaţii. A elaborat şase lucrări de specialitate în colaborare: Regulamentul jocului de volei cu comentarii (2003); Caiet de lucrări practice (2005), Volei – joc adaptat în Kinetoterapie (2005), Model şi modelare în voleiul de performanţă (2007), Volei la juniori (2008).

Absolvent al cursului de doctorat și al celui de masterat cu specializare în antrenamentul sportiv de înaltă performanţă. A urmat cursurile Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic din cadrul Universităţii „Spiru Haret” (2004), iar în 2005 a obţinut Certificatul de Competenţă Lingvistică. Începând din 1997 este cadru didactic la Universitatea Spiru Haret, din București, ocupând succesiv posturile de preparator, asistent, lector și conferențiar universitar. 

Adin Cojocaru a mai candidat la şefia FRV și în 2012, când a pierdut la trei voturi în favoarea lui Vişan.

Președinții FR de Volei

(inclusiv cei ai comisiilor)

Constantin Marinescu (1931-1932)

Nicolae Duțescu (1932-1939)

Petre Angelescu (1939-1940)

Emil Lupașcu (1940)

Nicolae Duțescu (1941-1944)

Constantin Caleya (1944-1945)

Petre Georgescu (1945)

Demetru Danelopol (1946-1949)

Nicolae Dragomirescu (1949)

Marcel Vlaicu (1950-1953)

Mircea Albuț (1953-1957)

general maior Petre Dumitrescu (1958-1975)

Corneliu Băjenaru (1975-1982)

Bratu Păun (1982-1993)

Ovidiu Natea (1993-2004)

Gheorghe Vișan (2004-2020)

Adin Cojocaru (2020-)

marți, 15 septembrie 2020

OLIMPISM: Mihai Covaliul este singurul candidat pentru funcția de președinte al COSR

Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) a anunţat, astăzi (marţi, 15 septembrie), că au fost depuse 24 de dosare pentru funcţii eligibile, la alegerile din cadrul Adunării Generale a acestui for, din 24 septembrie. Actual preşedinte, Mihai Covaliu este singurul candidat pentru ocuparea acestei funcții și în mandatul viitor.

Potrivit COSR, în Comitetul Executiv există patru membri de drept, membru CIO pentru România, secretar general, trezorier, preşedinte al Comisiei Sportivilor şi 17 alte pozitii eligibile. 

Au fost depuse 24 de dosare de candidatură pentru funcţiile eligibile: un preşedinte, trei vicepreşedinţi, cinci reprezentanţi ai sporturilor olimpice de vară (dintre care un reprezentant al jocurilor sportive de echipă), patru personalitţăi ale vieţii sportive, doi reprezentanţi ai sporturilor olimpice de iarnă, un reprezentant al federaţiilor neolimpice, un reprezentant al Federaţiei Sportul pentru Toţi şi Comitetul Naţional Paralimpic. Candidaturile pentru organele de conducere ale COSR sunt verificate de Comitetul Executiv şi acceptate după analizarea şi avizarea acestora de către Comisia de Etică.

Pentru funcţiile de conducere au fost depuse următoarele candidaturi: Mihai Covaliu (preşedinte), Alexandru Dedu, Elisabeta Lipă, Camelia Potec (vicepreşedinţi).

De asemenea, pentru cele 13 locuri în Comitetul Executiv au fost depuse 20 de candidaturi, cu precădere foşti mari sportivi/antrenori şi preşedinţi de federaţii naţionale, după cum urmează: Cristinel Romanescu, Răzvan-Lucian Pîrcălabu, Marius Florea, Irina Deleanu, Simona Amânar-Tabără, Gheorghe Vișan, Alin Petrache, Horia Păun, Alin Larion, Alina Dumitru, Doina Melinte, Geta Andrunache, Viorica Susanu-Chermeș, Laura Badea, Zsolt Gyongyossy, Puiu Gaspar, Alexandru Hălăucă, Cornel Gheorghe, Viorel Gâscă și Amato Zaharia. 

Noua conducere a Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (COSR) va fi aleasî în cadrul Adunării Generale care se va desfășura la Complexul Olimpic „Sydney 2000” din Izvorani, în 24 septembrie, începând cu ora 11.00.

marți, 18 august 2020

FOTBAL / SPANIA: Preşedintele lui FC Barcelona va fi ales în martie 2021

În contextul în care FC Barcelona a fost surclasată (2-8), de Bayern Munchen, în sferturile de finală ale Ligii Campionilor, alegerile pentru funcţia de preşedinte al clubului se vor desfășura în martie 2021. Convocarea oficială pentru scrutin se va face în ianuarie viitor.
La capătul unei reuniuni extraordinare, desfășurată luni, a fost emis un comunicat în care se menționează: „Comitetul de conducere, care îşi asumă responsabilitatea în legătură cu situaţia sportivă traversată de club, a decis să avanseze alegerile pentru preşedinte. Acestea vor avea loc în ziua primului meci, după 15 martie 2021 şi convocarea oficială va avea loc la finalul lunii ianuarie 2021".
Decizia nu îl afectează, cel puțin deocamdată, pe preşedintele în exercițiu, Josep Maria Bartomeu, care îşi va duce mandatul până la capăt, adică până în martie 2021.

miercuri, 29 iulie 2020

GIMNASTICĂ: Carmencita Constantin a fost aleastă președinte al FRG

La opt luni după demisia Andreei Răducan, Federația Română de Gimnastică  (FRG) are din nou președinte. În această funcție a fost aleasă Carmencita Constantin, care a câştigat în fața lui Ioan Suciu, celălalt candidat. Adunarea Generală s-a desfăşurat în aer liber, la sediul Federaţiei de Tir Sportiv.
Pe contul oficial de pe Facebook al FRG s-a dat următorul comunicat: „Astăzi, în cadrul Adunării Generale Ordinare a Federaţiei Române de Gimnastică, reprezentanţii structurilor afiliate au votat noul Preşedinte FRG. La finalul numărării voturilor, Carmencita Constantin a fost desemnată câştigătoare şi, implicit, numită noul Preşedinte al Federaţiei. Prezentul mandat va fi valid până anul viitor, în 2021. Felicitări, Carmencita Constantin! Bun venit în echipă şi mult succes!”.
Carmencita Constantin este fostă sportivă (gimnastică ritmică), fost antrenor, arbitru naţional şi internaţional şi membru în Comitetul Executiv FRG. Cu o experienţă de 22 de ani în management, ocupă funcţia de director general la General Electric. Timp de şapte ani, Constantin a fost reprezentant al României la Comisia Europeană pe probleme de energie, mediu, finanţări UE.
Mandatul noului președinte se va încheia în 2021.
Carmencita Constantin este al 11-lea președinte din istoria FRG, după dr. Mihail Gheorghe Berceanu (1937), Constantin Stoicescu (1942), Ion Șiclovan (1960-1966), Elena Poparad (1967-1978), Constantin Peștișan, Maria Login, Ion Tripșa, Nicolae Vieru (1987-2005), Adrian Stoica (2006-2017) și Andreea Răducan (2017-2019). 

sâmbătă, 2 mai 2020

RUGBY: Englezul Bill Beaumont a fost reales la șefia World Rugby

Dat favorit înaintea alegerilor, englezul Bill Beaumont (68 de ani) a fost reales în funcţia de preşedinte al World Rugby. Britanicul a primit 28 de voturi din partea membrilor Consiliului forului mondial, în timp ce contracandidatul său, argentinianul Agustin Pichot (45 de ani), a obținut 23. Vicepreşedinte a fost ales francezul Bernard Laporte.
Desfășurată on-line, operațiunea de votare a început în 27 aprilie și s-a încheiat în 30 aprilie. Inițial, s-a anunțat că numele celor aleși vor fi comunicate în 12 mai, atunci când își începe activitatea noul Consiliu  World Rugby. Cum operațiunea de vot s-a desfășurat fără probleme tehnice, s-a convenit ca anunțul să se facă astăzi, adică cu zece zile mai devreme. De altfel, votul a fost validat de către cabinetul elvețian PwC.
Fost jucător de linia a doua, internațional englez, dar și component al selecționatei Leilor Britanici și Irlandezi, Bill Beaumont  a condus forul de la Londra (Rugby Football Union / RFU) de la Londra între 2012 și 2016. Din această postură, a  activat ca vicepreședinte World Rugby, iar în 11 mai 2016 a fost ales șef al forului mondial. Englezul e socotit un conservator, care și-a bazat candidatura în special pe succesul înregistrat de Cupa Mondială din Japonia, de anul trecut. Conform procedurii, candidatura lui Beaumont a fost propusă de către Federația Franceză de Rugby și a avut sprijinul aceleia din Fiji.
De partea cealaltă, Agustin Pichot a fost internațional argentinian de rugby, evoluând ca mijlocaș de grămadă. În 11 mai 2016, a fost ales vicepreședinte al World Rugby. Supranumit ”Micul Napoleon”,
Pichot a fost propus de Federația Argentiniană de Rugby și are sprijinul celei din Australia, dar și al SudAmerica Rugby. În campania sa electorală, una extrem de dinamic, Pichot a mizat pe ideea transformării, modernizării rugby-ului, pe universalizarea acestui sport.   
Unic candidat pentru postul de vicepreședinte, francezul a fost propus de către Federația de la Londra cu sprijinul Federației Române de Rugby. Fost jucător și antrenor francez, președinte în exercițiu al Federației Franceze de Rugby, Bernard Laporte a obținut organizarea ediției din 2023 a Cupei Mondiale.  
N-au fost emoții nici pentru ocuparea celor șapte locuri în Comitetul Executiv al World Rugby, existând tot atâtea candidaturi după retragerea lui Ratu Vilikesa Bulewa Francis Kean (Fiji): Mark Alexander (Africa de Sud), Khaled Babbou (Tunisia), Bart Campbell (Noua Zeelandă), Gareth Davies (Țara Galilor), John Jeffrey (Scoția),  Bob Latham (SUA) et Brett Robinson (Australia).
Trebuie spus că la alegeri s-au exprimat 51 de voturi, repartiția lor fiind următoarea: câte 3 voturi pentru fiecare din cele 10 națiuni majore (Africa de Sud, Anglia, Argentina, Australia, Franța, Irlanda, Italia, Noua-Zeelandă, Scoția și Țara Galilor), câte 2 voturi pentru cele 6 asociații continentale (Africa, America de Nord, America de Sud, Asia, Europa, Oceania), câte 2 voturi pentu o federație națională (Japonia), câte 1 vot pentru 7 federații naționale (Canada, Fiji, Georgia, România, Samoa, SUA et Uruguay). 
România a participat pentru prima dată la operațiunea de alegere a președintelui World Rugby, ea fiind primită în Consiliul Mondial după ediția din 2015 a Cupei Mondiale. Federația noastră și-a mai exprimat votul la desemnarea gazdei ediției din 2023 a Rugby World Cup. Pentru țara noastră votul a fost exprimat de Alin Petrache, președintele FRR. Un alt român care a votat este Octavian Morariu, președintele Rugby Europe.   

miercuri, 29 aprilie 2020

RUGBY: Galezii recunosc că au votat cu englezul Bill Beaumont

Cu toate că presa britanică a scris, zilele trecute, că l-ar putea susține pe argentinianul Agustin Pichot (45 de ani), Federația Galeză de Rugby (WRFU) a anunțat, astăzi, că a votat cu englezul Bill Beaumont (68 de ani). Cei doi sunt candidați la ocuparea postului de președinte al World Rugby, forul care conduce sportul cu balonul oval la nivel mondial.
Site-ul francez lequipe.fr a subliniat că după Rugby Europe, asociația care grupează cele 48 de federații de pe continent, Țara Galilor, prin vocea președintelui Gareth Davies a indicat că a votat cu Beaumont. ”Am discutat despre aceste alegeri într-o reuniune a Board-ului nostru și chiar dacă unii membri ai Consiliului de Administrație și-au exprimat preferința pentru Agustin noi am ajuns la concluzia că Bill prezintă toate garanțiile pentru acest post”. 
Trebuie spus că la alegerile care se desfășoară între 27 și 30 aprilie se vor exprima 51 de voturi, repartiția lor fiind următoarea: câte 3 voturi pentru fiecare din cele 10 națiuni majore (Africa de Sud, Anglia, Argentina, Australia, Franța, Irlanda, Italia, Noua-Zeelandă, Scoția și Țara Galilor), câte 2 voturi pentru cele 6 asociații continentale (Africa, America de Nord, America de Sud, Asia, Europa, Oceania), câte 2 voturi pentu o federație națională (Japonia), câte 1 vot pentru 7 federații naționale (Canada, Fiji, Georgia, România, Samoa, SUA et Uruguay). 
Lupta pentru șefia World Rugby se anunță extrem de strânsă, fiind posibil ca ea să fie decisă cu unul sau trei voturi (26-25 / 27-24). Dacă se respectă previziunile, atunci Beaumont își va păstra fotoliul de președinte al World Rugby, englezul beneficiind de 22 de voturi doar din zona Europa. 
În contextul pandemiei de Covid-19, operațiunea de votare se va efectua on-line, iar rezultatul se va da în 12 mai. România participă pentru prima dată la operațiunea de alegere a președintelui World Rugby, ea fiind primită în Consiliul Mondial după ediția din 2015 a Cupei Mondiale. Federația noastră și-a mai exprimat votul la desemnarea gazdei ediției din 2023 a Rugby World Cup. Pentru țara noastră votul va fi exprimat de Alin Petrache, președintele FRR. Un alt român care a votat este Octavian Morariu, președintele Rugby Europe. Din câte se pare, ambii au votat cu Bill Beaumont. 
FRR a sprijini, de altfel, candidatura lui Bernard Laporte la funcția de vicepreședinte, francezul fiind propus de către forul englez (Rugby Football Union). Pe de altă parte, federația de la Paris a fost cea care a susținut candidatura lui Beaumont, în timp ce aceea a lui Pichot a venit din partea Argentinei cu sprijinul Australiei.   

duminică, 26 aprilie 2020

RUGBY: Bill Beaumont și Agustin Pichot își dispută șefia forului mondial

Programate mâine (luni, 27 aprilie), alegerile pentru World Rugby se vor desfășura prin vot electronic. La această operațiune vor participa 34 de delegați în Consiliul Mondial, iar rezultatele vor fi anunțate în 12 mai. Mai trebuie menționat că va fi pentru prima oară când România va vota pentru alegerea președintelui World Rugby. 
În timp ce pentru postul de vicepreședinte (francezul Bernard Laporte este unicul candidat), dar și pentru cele șapte locuri din Comitetul Executiv (sunt șapte candidați) nu există emoții, lupta pentru șefia forului mondial se anunță palpitantă. De o parte se află englezul Bill Beaumont (68 de ani), actualul președinte, iar de cealaltă argentinianul Agustin Pichot (45 de ani), cel care deține postul de vicepreședinte. Primul e socotit un conservator, care își bazează candidatura în special pe succesul înregistrat de Cupa Mondială din Japonia, de anul trecut. Celălalt mizează pe ideea transformării, modernizării rugby-ului, pe universalizarea acestui sport.  
Înainte de toate, trebuie spus că la alegerile de mâine se vor exprima 51 de voturi, repartiția lor fiind următoarea: câte 3 voturi pentru fiecare din cele 10 națiuni majore (Africa de Sud, Anglia, Argentina, Australia, Franța, Irlanda, Italia, Noua-Zeelandă, Scoția și Țara Galilor), câte 2 voturi pentru cele 6 asociații continentale (Africa, America de Nord, America de Sud, Asia, Europa, Oceania), câte 2 voturi pentu o federație națională (Japonia), câte 1 vot pentru 7 federații naționale (Canada, Fiji, Georgia, România, Samoa, SUA et Uruguay).
Desigur, că toată lumea se întreabă încotro se vor îndrepta cele 51 de voturi exprimate de electori. Sigur este că Beaumont va avea 3 din partea Federației Franceze de Rugby (FFF) în condițiile în care președintele acestui for, Bernard Laporte, și-a exprima sprijinul pentru britanic. Paradoxal, Pichot a acceptat situația, considerândcă dacă va fi ales președinte va fi normal ca numărul 2 din forul mondial să fie un reprezentant al emisferei Nordice. 
Totodată, Beaumont pare a fi în avantaj în contextul în care Europa adună 22 din cele 51 de voturi. Cu toate acestea, din cțte se pare, nu toți l-ar vota pe englez... Potrivit ”Daily Mail”, Irlanda și Țara Galilor l-ar susține pe Pichot, care are și sprijinul celor 4 națiuni majore din emisfera Sudică (Africa de Sud, Argentina, Australia și Noua Zeelandă).
Dacă prognoza publicației britanice e corectă, atunci ar rezulta că Beaumont va obține 22 de voturi, iar Pichot 29. Decisive vor fi, așadar, voturile Irlandei (3) și Țării Galilor (3). 

duminică, 15 martie 2020

GIMNASTICĂ: Alegerile pentru preşedinţia FR Gimnastică, din 19 martie, au fost amânate

Federaţia Română de Gimnastică a anunțat pe site-ul oficial că alegerile pentru preşedinţia FRG, programate în 19 martie, au fost amânate, invocându-se măsuri de prevenţie a răspândirii pandemiei Covid-19.
În comunicatul postat se precizează: ”Federaţia Română de Gimnastică anunţă amânarea organizării Adunării Generale Ordinare, stabilită pentru ziua de joi, 19 martie 2020, la o dată ce va fi comunicată ulterior, din motive ce ţin de prevenirea epidemiei cu COVID-19. Vom reveni cu informaţii, în funcţie de evoluţia evenimentelor la nivel naţional şi de comunicatele transmise de autorităţile competente în gestionarea situaţiei”.
În urma alegerilor reprogramate, preşedintele FRG va avea mandat doar până anul viitor, după ce Andreea Răducan a demisionat din funcţie în decembrie 2019, ca urmare a ratării calificării loturilor României la Jocurile Olimpice de la Tokyo. Mandatul său era valid până în 2021.
Săptămâna trecută au fost validate candidaturile Carmencitei Constantin şi cea a lui Ioan Suciu.

FOTBAL / CUPA ROMÂNIEI: Dan Petrescu susține că evoluția CFR-ului a fost un „dezastru”

Campioană a României, CFR Cluj a scos un egal (1-1), astăzi (joi, 20 octombrie), în disputa cu echipa Universitatea Cluj, una care a contat ...