HALTERE: CIO este îngrijorat de criza de la vârful forului mondial

Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) s-a arătat „extrem de îngrijorat” de situația de la Federaţia Internaţională de Haltere (IWF), existând pericolul ca acest sport să fie exclus din programul Jocurilor Olimpice de la Paris, din 2024. Pe lângă problemele legate de dopaj, CIO a luat act cu îngrijorare de înlocuirea preşedintelui interimar al IWF, americanca Ursula Garza Papandrea, cu Intarat Yodbangtoey, preşedinte al Federaţiei de Haltere din Thailanda, suspendată pentru repetate cazuri de dopaj.

Forul olimpic internațional a precizat într-un comunicat: „CIO este foarte îngrijorat să afle, din unele surse, de decizia Consiliului Federației Internaționale de Haltere de a înlocui președintele interimar, pe doamna Ursula Garza Papandrea, precum și modul în care a fost luată această decizie. CIO a avut o cooperare excelentă cu ea în timpul mandatului său și sprijină pe deplin reformele pe care le-a întreprins în cadrul IWF. Până în acest moment, CIO nu a primit toate elementele necesare pentru a evalua în mod corespunzător situația în ansamblu. Acest incident și consecințele sale vor fi luate în considerare de către Comitetul Executiv al CIO atunci când se vor lua noi decizii”.

Pe de altă parte, directorul adjunct al Federaţiei Internaţionale de Haltere, Phil Andrews, şi-a anunţat demisia într-un comunicat separat. Acesta a precizat că reputaţia halterelor a fost afectată dincolo de orice „înţelegere” anul acesta, fiind numit în aprilie pentru a „restaura” statutul acestui sport în cadrul mişcării olimpice, alături de Papandrea. „A devenit clar în ultimele luni că nu toată lumea se gândeşte la ce este mai bine pentru sportul nostru şi tentativele de reformă au întâlnit o rezistenţă incredibilă”. Potrivit agerpres.ro, deși acesta nu şi-a indicat adversarii din cadrul IWF, site-ul „Inside The Games” consideră că este vorba de preşedintele Federaţiei Române de Haltere, Nicu Vlad (56 ani), care a convocat Comitetul Executiv al IWF în absenţa americancei Ursula Papandrea, dar şi de australianul Sam Coffa (84 ani). De altfel,  și site-ul lequipe.fr precizează că îndepărtarea Ursulei Papandrea s-a produs în absența acesteia, „într-o reuniune a Biroului IWF organizată, potrivit site-ului insidethegames, de românul Nicu Vlad”. Este prezentată și declarația fostului șef interimat: „Nu am primit nicio notificare și nu am participat. Nici nu am avut intenția de a participa la reuniunea organizată de Nicu Vlad”, a spus Papandrea. 

Anul acesta, Federația Internațională de Haltere a fost zguduită de o serie de dezvăluiri ale televiziunii germane ARD, care a denunţat într-un documentar o „cultură a corupţiei” în acest sport, care acoperă dopajul. Acuzaţiile l-au obligat pe fostul preşedinte, ungurul Tamas Ajan (81 ani), să demisioneze după ce acesta condusese IWF timp de 20 de anie.

TENIS: Gerard Piqué e îngrijorat pentru viitorul Cupei Davis

Proprietar al grupului care organizează faza finală a Cupei Davis, Gerard Piqué nu și-a ascuns îngrijorarea față de viitorul acestei competiții. Mai exact, acesta nu știe dacă ediția din acest an se va putea desfășura la Madrid, la sfârșitul lunii noiembrie.

Fotbalistul Barcelonei a declarat pentru televiziunea Movistar, citată de lequipe.fr: ”Este multă incertitudine. Încercăm să fim la curent cu ceea ce spune guvernul (n.r. - spaniol) în legătură cu sportul. Și de a afla dacă vom putea primi spectatori la Caja Magica”. 

Proiectul de reformare a Cupei Davis, adoptat de Federația Internațională de Tenis, a fost criticat de numeroși oameni de sport. După ediția de anul trecut, Ion Țiriac a declarat: ”Glumiţi? Care Cupă Davis? Nu numai că nu mi-a plăcut, dar este o parodie a unui eveniment vechi de 120 de ani. (...) Au fost cumpărate 18 vestiare, toate portabile... aşa cum sunt toaletele alea închiriate când ai un eveniment. Aşa au luat ei vestiarele... Arăta ca o tabără de refugiaţi acolo”, a spus cel care a disputat trei finale de Cupa Davis. 

În noul format, 18 echipe au participat la întrecere în grupa de elită. S-au alcătuit șase grupe a câte trei echipe fiecare, în care s-a jucat în sistemul ”fiecare cu fiecare”. Câștigătoarele grupelor și două cele mai bune de pe locul 2 s-au calificat în sferturile de finală. Ulterior s-a jucat în sistem eliminatoriu.