Organizatoare a cursei care figurează și în calendarul Uniunii Internaționale de Ciclism (UCI), Federaţia Română de Ciclism, alături de Ministerul Tineretului şi Sportului şi Auchan Retail România, au anunțat că la startul celei de-a 54-a ediţie a competiţiei se vor afla aproximativ 120 de ciclişti, respectiv circa 20 de echipe. Printre team-urile care şi-au exprimat interesul de a se înscrie se numără Bardiani CSF Faizanè (Italia), Delko (Franţa), echipă din care face parte şi Eduard Grosu, câștigătorul ediției 2020 a Turului României, Felbermayr – Simplon Wels (Austria) şi Wildlife Generation Pro Cycling (SUA), echipă din care face parte şi ciclistul român Serghei Ţvetcov, cel care a triumfat în 2018.
Concurenții vor parcurge un traseu de peste 800 km, care trece prin apropierea unor monumente istorice ale ţării, precum Cetatea Devei, Cetatea Sarmizegetusa Regia, Castelul Corvinilor, Cetatea Făgăraşului, Castelul Bran, Cetatea dacică de la Căpâlna, dar şi câteva dintre cele mai renumite biserici fortificate din Transilvania.
Iată care este programul ediției din acest an a „Micii Bucle”:
Etapa 1 (1 septembrie): Timişoara – Lugoj Caransebeş – Haţeg – Hunedoara - Deva
Etapa 2 (2 septembrie): Deva – Orăştie – Sebeş – Poiana Sibiului – Gura Râului - Păltiniş
Etapa 3 (3 septembrie): Sibiu – Agnita – Făgăraş – Poiana Mărului – Zărneşti – Bran - Braşov
Etapa 4 (4 septembrie): Braşov- Cheia- Ploieşti - Bucureşti
Etapa 5 (5 septembrie): circuit în Bucureşti.
În premieră pentru Turul României, în 2 septembrie, plutonul va urca spre Păltiniş (județul Sibiu).
Conform tradiției, vor fi acordate o serie de tricouri distincte: tricoul galben (liderul clasamentului general), tricoul alb (cel mai bun U23), tricoul roşu (cel mai bun sprinter), tricoul verde (cel mai bun cățărător) şi tricoul albastru (cel mai bun român).
Organizatorii au precizat, totodată, că întrecere de anul acesta se va desfășura cu respectarea unui set de reguli impuse pe timpul pandemiei de COVID-19, acestea fiind în concordanţă cu reglementările Uniunii Cicliste Internaţionale, Guvernului României şi Ministerului Sănătăţii. Cum de altfel s-a disputat și ediția de anul trecut.
Cea de-a 53-a ediţie a Turului României s-a derulat în intervalul 8-13 septembrie 2020 şi a reunit 11 echipe din 6 ţări care au străbătut un total de peste 700 km. Competiţia a debutat cu o cursă prolog la Timişoara, iar ulterior caravana ciclistă a parcurs 5 etape: Timişoara - Oradea, Oradea – Cluj, Târgu Mureş – Lacul Sf. Ana, Cârţişoara – Transfăgărăşan - Curtea de Argeş şi circuitul de la Bucureşti. Marele câştigător al ediţiei precedente a fost rutierul Eduard Grosu, membru al echipei României. A fost pentru a 28-a oară când cursa a fost câștigată de un român, înaintea sa triumfând Constantin Șandru (1950), Marin Niculescu (1951), Nicolae Vasilescu (1953), Constantin Dumitrescu (1954, 1955, 1956), Gabriel Moiceanu (1958), Ion Cosma (1959, 1961), Walter Ziegler (1960, 1968), Gheorghe Suciu (1966), Emil Rusu (1967), Vasile Teodor (1973), Mircea Romașcanu (1974, 1983, 1985), Constantin Căruțașu (1984), Valentin Constantinescu (1987), Vasile Mitrache (1988), Dănuț Catană (1989), Vasile Apostol (1990), Anton Stelian (1994), Florin Privache (1997), Daniel Anghelache (2007), Andrei Nechita (2011) și Serghei Țvetcov (2018).
Prima ediţie a Turului României a avut loc în 1934, pe o distanţă de 1026 de kilometri, având 7 etape. Aceasta a fost dominată de bulgarii Marin Nikolov și Ghenadie Sminoff, ocupanții primelor două locuri, în timp ce Zamfir Munteanu a terminat pe 3. Originile Turului datează însă de la începutul secolului trecut. În august 1910, inspirată de Turul Franţei, publicaţia „Revista Automobila” a organizat Circuitul Munteniei, la care au participat 18 concurenţi, pe ruta Bucureşti-Sinaia-Târgovişte-Butimanu-Bucureşti. Odată cu venirea Primului Război Mondial, competiţia s-a oprit.
În 1934, ziarul „Sportul Zilnic” a organizat prima ediţie a Turului României, ţara noastră devenind a şasea din lume cu propriul tur naţional. Din 1950 până în 1974, Turul României a fost organizat cu regularitate, urmat de o perioadă de pauză până în 1983. Din 1984, a fost reluată organizarea Turului. Cea mai rapidă cursă parcursă în cadrul Turului României a fost în 1974, între Piteşti şi Bucureşti, când cei 109 kilometri au fost parcurşi cu o medie de 52,516 km/h. Mircea Romaşcanu şi Constantin Dumitrescu, două legende ale ciclismului românesc, au câştigat fiecare de trei ori Turului României, fiind cel mai mare număr de victorii individuale.
