FOTBAL / ROMÂNIA: Dan Petrescu a fost deranjat de evoluția francezului Omrani

Semieșecul (0-0) suferit de CFR Cluj, pe teren propriu, nu i-a picat deloc bine lui Dan Petrescu. Mai ales că este al doilea din acest an competițional, după cel cu Sepsi. Antrenorul campioanei s-a declarat nemulțumit îndeosebi de evoluția atacantului Bilel Omrani, despre care a lăsat să se înțeleagă că ar trebui să-şi caute altă formaţie.

La câteva minute după partida cu formația care a terminat pe ultimul loc ediția trecută de campionat, Dan Petrescu a spus: „Păun a adus un plus, Omrani nu, din păcate, dar el n-a adus tot anul plusul pe care îl aşteptăm. Ştiam acest lucru. Cred că a venit timpul să găsească altceva pentru că aici parcă nu-şi mai găseşte ritmul”.

Declarația a fost făcută la doar câteva zile după ce îl titularizase în partida din Suedia, cu Djurgarden (1-0), în turul 3 preliminar al Ligii Europa. „Băieții au fost mulțumiți de evoluția lui Omrani. A avut doi adversari puternici. Nu a jucat de mult timp titular. A fost accidentat, dar eu l-am văzut foarte motivat zilele acestea. De asta l-am băgat”, spunea tehnicianul, atunci. După doar câteva zile, Petrescu a revenit asupra acestei teme: „L-am văzut bine înainte de meciul din Suedia. L-am băgat, mi-a plăcut la meciul din Suedia. Azi (n.r. - duminică) nu mi-a plăcut deloc cum a intrat. Păun a intrat excelent. Dintre toţi jucătorii care au intrat, Păun a fost foarte bun, dar prea puţin pentru a câştiga un meci de fotbal. Ai nevoie de mai mult ca să câştigi un meci de fotbal”, a declarat Dan Petrescu, la Digi Sport.

Fost jucător la Olympique de Marseille (2010-2016), Billel Omrani a venit la CFR Cluj în 2016, iar de atunci a disputat 140 de partide și a marcat 37 de goluri pentru această formație.

CFR Cluj va disputa joi, 1 octombrie, de la ora 19.30, pe teren propriu, meciul cu KuPS Kuopio (Finlanda), în Play-Off-ul Ligii Europa. Confruntarea va fi arbitrată de croatul Ivan Bebek, care va fi ajutat de compatrioții săi, Goran Pataki şi Bojan Zobenica.

FOTBAL / SPANIA: Ronald Koeman riscă să nu stea pe banca echipei FC Barcelona

Numit antrenor principal la FC Barcelona, luna trecută, Ronald Koeman (57 ani) riscă să nu stea pe banca echipei la debutul în ediția 2020/2021 a LaLiga. Potrivit postului Cadena Cope, citat de lefigaro.fr, oficialii catalni n-au ajuns la un acord cu fostul tehnician, Quique Setien, demis din funcţie după înfrângerea (2-8) cu Bayern Munchen, din sferturile de finală ale Ligii Campionilor.

Potrivit regulamentului din prima ligă de fotbal din Spania, atât timp cât Barca nu ajunge la un acord financiar privind ultimul an de contract din înţelegerea cu Setien, olandezul nu poate sta pe banca de rezerve a echipei, la meciuri oficiale. 

Koeman și-a dirijat, însă, jucătorii la meciurile de verificare cu Nastic Tarragon și Girona, la care nu i-a folosit pe Luis Suarez și Arturo Vidal, fotbaliști despre care se spune că vor pleca, însă care nu și-au găsit încă echipe. FC Barcelona va disputa primul meci în ediția 2020/2021 din LaLiga, la 27 septembrie, pe teren propriu, cu Villarreal.

Ronald Koeman a fost antrenor secund la FC Barcelona şi antrenorul echipei Barcelona B, la începutul carierei de tehnician. Născut în 21 martie 1963, la Zaandam, acesta a activat ca mijlocaș la Ajax (1983-1986), Eindhoven (1986-1989), FC Barcelona (1989-1995) și Feyenoord (1995-1997). Cu gruparea catalană,  Koeman a cucerit titlul de campion al Spaniei (1991, 1992, 1993 și 1994), precum și Cupa Regelui (1990). El a marcat golul victoriei lui FC Barcelona în finala Cupei Campionilor Europeni din 1992, cu Sampdoria Genova, de pe stadionul „Wembley” din Londra. În același an, a obținut și Supercupa Europei. Koeman a mai câștigat campionatul Olandei cu Ajax, în 1985, și cu Eindhoven, în 1987, 1988 și 1989, precum și Cupa Olandei, în 1986, 1988 și 1989.  El a mai cucerit CCE și cu Eindhoven în 1988.  

Ca antrenor, a debutat în 2000, pe banca lui Vitesse Arnhem. Mai apoi, a lucrat la formații cunoscute precum Ajax (2001-2005), Benfica (2005/2006), Eindhoven (2006/2007), Valencia (2007/2008), Alkmaar (2009), Feyenoord (2011-2014), Southampton (2014-2016) și Everton (2016/2017). Înainte de a semna cu Barca, Koeman era selecționerul Olandei, care va evolua la Euro 2020. El i-a succedat lui Quique Setien, demis luni, 17 august, la câteva zile după  eșecul (2-8) cu Bayern Munchen din sferturile de finală ale Ligii Campionilor. Fost mijlocaș, Quique Setien a activat, între 1977 și 1996, la grupări din Spania precum Racing Santander, Atletico Madrid, CD Logrones și Levante.  Ca antrenor, a debutat la Santander (2001/2002), iar înainte de a fi numit la Barca, în acest an, a lucrat la Real Betis.

TENIS: Ministrul Stroe spune că statul trebuie să răscumpere Arenele BNR de la Banca Naţională

Ministru al Tineretului şi Sportului, Ionuţ Stroe, a declarat, astăzi (marţi, 7 iulie), într-o conferinţă de presă, că statul ar trebui să răscumpere Arenele BNR de la Banca Naţională.

Demnitarul a subliniat că această bază trebuie readusă în circuitul sportiv: „Aş sublinia încă o dată nevoia de a avea pentru Bucureşti un sistem de arene destinate tenisului. Este un sport în care am dovedit, prin performanţe şi prin numărul foarte mare de copii care se află în fază de iniţiere în momentul de faţă, că are viitor. Mai mult, competiţii cu relevanţă internaţională, competiţii majore să poată găzdui şi Bucureştiul. Avem potenţial, avem chiar nişte arene abandonate de ani de zile, care ar putea fi un mic Roland Garros al Bucureştiului. Situaţia de la Arenele BNR se poate debloca, din punctul meu de vedere, printr-o discuţie instituţională între guvern, în ansamblul lui, nu neapărat MTS, pentru că nu avem resursele prin care să despăgubim investiţia BNR, şi Banca Naţională. Eu nu am avut discuţii cu domnul Isărescu, dar asta este soluţia. Arenele BNR, care sunt nefolosite şi aflate într-un stadiu avansat de degradare, trebuie preluate, răscumpărate, pentru că ei au făcut o investiţie acolo, complexul acela a beneficiat de o amplă investiţie a BNR, s-a făcut şi stadion de fotbal. Trebuie preluate de stat, că e vorba de MTS, de Primăria Generală a Capitalei, cineva trebuie să le administreze şi statul trebuie să demareze discuţiile pentru a rezolva această situaţie. Am avut câteva discuţii cu premierul pe această temă şi e un proiect la care ţin foarte mult", a declarat Stroe.

Istoria Arenelor BNR și a terenului pe care se află principala bază de tenis a țării noastre este destul de complicată. În decembrie 1865, Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al României, a donat, prin decret domnesc, un teren din București celei dintâi grupări cu caracter sportiv din România, „Societatea de Dare la Semn”, fondată cu trei ani înainte. Cu o suprafață de 18 hectare, acest teren a fost folosit în special pentru trageri cu arma, iar într-o parte a lui (aceea dinspre actuala Piață a Operei) pentru amenajarea unor terenuri de tenis. Ultimele aveau să fie preluate, la sfârșitul anilor 30, de către Academia Națională de Educație Fizică și Sport (ANEFS). În 1948, societatea a vândut terenul Băncii Naționale a României (BNR) pentru un miliard de lei, iar la puțin timp după aceea, prin venirea comuniștilor la putere, acesta a fost naționalizat. Respectiva zonă avea să devină cunoscută ulterior sub mai multe denumiri: Parcul Sportiv ”Progresul”, Arnele ”Progresul” sau simplu ”Parcul cu Platani” (de la copacii care strajuiesc aleile sale). Acolo s-a ridicat stadionul de fotbal Progresul (1950), pe care a activat echipa de fotbal cu același nume, stadion desființat în anii 80, când tribunele sale metalice au fost mutate pe ”Victoria”, în Complexul Sportiv Dinamo, și reconstruit în deceniul următor, când i s-a dat numele cartierului în care se află, Cotroceni. Și pe același teren donat de Cuza, acum 150 de ani, s-a ridicat și ”Centralul” de tenis, și sala de jocuri sportive cu mingea.

În acest moment, „Centralul” din Arenele BNR, teren central ridicat în 1972, înaintea finalei Cupa David România – SUA (2-3), și modernizat cât de cât în 1981, pentru Universiadă, nu are aviz ISU... Motiv pentru care turneul din circuitul ATP a fost mutat la Budapesta. 

HANDBAL: E tot mai probabil că Liga Florilor nu se va mai relua

Dorința Federației Române de Handbal (FRH) de a încheia ediția 2019/2020 a Ligii Naționale pe teren, atât la feminin, cât și la masculin, nu mai pare posibilă în condițiile în care forul european (EHF) așteaptă numele echipelor ce vor participa la cupele europene până în 1 iunie. De altfel, reprezentanții majorității echipelor susțin ”înghețarea” campionatului, dar o decizia va fi luată de Consiliul de Administrație al FRH în 18 mai. 

Într-o  videoconferinţe consultativă, reprezentanţii celor 13 echipe feminine din Liga Naţională şi ai celor 8 din divizia secundă au discutat modul în care se poate încheia ediția în curs. Cei ai echipelor SCM Rm. Vâlcea, Gloria Bistrița, HC Zalău, ”U” Cluj și Rapid București au pledat pentru varianta în care nu se acordă titlul de campioană. Cu mențiunea că bistrițenii au susținut adoptarea modelului din Ungaria, acolo unde s-a adoptat clasamentul ediției precedente. Ceea ce îi avantajează în contextul în care acum sunt abia pe locul 6.

O poziție contrară au avut delegații formațiilor CSM București și Minaur Baia Mare, care vor ca titlul național să fie decernat. Și în timp ce Măgura Cisnădie și SCM Craiova nu s-au pronunțat, Gloria Buzău, Dunărea Brăila, CSM Slatina și AHCM Slobozia au considerat că o decizie se poate lua doar în Consiliul de Administrație al FRH. Ceea ce, de altfel, se va întâmpla.   

În acest moment, SCM Rm. Vâlcea și CSM București împart primul loc în clasament, fiecare având câte 43 de puncte. E adevărat că diferența în ierarhia la zi e făcută de golaveraj (+83 față de +81), însă gruparea din Oltenia are un meci în plus disputat. Pe de altă parte, SCM Rm. Vâlcea s-a impus cu 20-19 în tur, iar CSMB a câștigat în retur cu 23-22. Pe pozițiile următoare ale clasamentului se află Minaur (36 puncte), Gloria Buzău (35p) și Dinărea Brăila (30p).

Pe de altă parte, din cele opt cluburi de Divizia A reprezentate la videoconferinţă, jumătate ar dori să joace pentru retrogradare / promovare.