SCM Rm. Vâlcea a anunțat oficial despărțirea de antrenorul cu care a câștigat titlul național în 2019. „Deși terminăm anul competițional pe a III-a poziție în clasamentul Ligii Florilor MOL, să știți că atât staff-ul tehnic, cât și lotul de sportive au oferit tot ce au avut mai bun pentru a termina pe un loc cât mai superior. Cu toții ne-am dorit să redevenim campioni, dar din păcate condițiile generale din această perioadă ne-au fost potrivnice. Tehnicianul Florentin Pera, alături de antrenorii secunzi Goran Kurtes și Ildiko Kerekes, au reușit pe alocuri minuni în acest sezon competițional, când echipa a traversat momente dificile prin prisma accidentărilor ori perioadele în care a fost pusă în genunchi de situația pandemică. Astăzi (joi, 3 iunie) disputăm o ultimă partidă în acest an competițional, în fața echipei Rapid București. Această întâlnire va fi și ultima în actuala componență, deoarece ne vom despărți de mai multe sportive, dar și de tehnicianul Florentin Pera.
Format ca handbalist la Reșița, oraș în care s-a născut în 18 noiembrie 1979, Florentin Pera a jucat pentru HC Arad (1997-2001) și CS UCM Reșița (2001-2004). Ca antrenor a debutat în 2002, la Liceul Sportiv Reșița. Ulterior a pregătit pe Universitatea Reșița (2004-2006, 2008-2011), Mureșul Tg. Mureș (2006/2007), Cetate Deva (2007/2008), Tomis Constanța (2011-2013), HCM Roman (2013-2016), „U” Alexandrion Cluj (2016/2017), HC Dunărea Brăila (2017/2018) și SCM Rm. Vâlcea (2018-2021). Campion național în 2019, a cucerit Cupa României în 2020, fiind finalist în 2014 și 2016. De asemenea, a triumfat în edițiile 2018 și 2020 ale Supercupei României. Cu HCM Roman a atins optimile de finală ale Cupei Cupelor, în 2015, și Cupei EHF, în 2016.
Plecarea antrenorului Pera este pe undeva surprinzătoare în contextul în care, la începutul lui 2021, se anunța că acesta și-a prelungit contractul cu formația vâlceană pentru încă un an competițional. Pe de altă parte, se pare că oferta primită de la campioana Rusiei a fost una de nerefuzat. Calificată în Final Four-ul ediției 2020/2021 a Ligii Campionilor, ȚSKA Moscova are planuri mari pentru următorii ani.
Florin Pera nu este, însă, primul antenor român de handbal care activează la acest nivel. Alți doi tehnicieni din țara noastră au antrenat formații masculine de top din handbalul european:
Petre Ivănescu – victorie în CCE cu Gummersbach
Născut în București, în 1936, a practicat handbalul la Dinamo București, echipă cu care a câștigat campionatul național de 13 ori și Cupa Campionilor Europeni în 1965. Cu reprezentativa României a cucerit două titluri mondiale (1961 și 1964). Stabilit în RF Germania în 1967, a avut mare succes ca antrenor la VfL Gummersbach, cu care a câștigat Cupa Campionilor (1983), Cupa Cupelor (1979), Supercupa Europei (1979, 1983), Cupa EHF (1982), campionatul Germaniei (1982, 1983) și Cupa Germaniei (1982, 1983). A pregătit, de asemenea, pe TUSEM Essen, cu care a obținut titlul în Germania (1986) și Cupa Germaniei (1991, 1992). Între 1987 și 1989, a fost antrenor al echipei masculine a Germaniei, câștigând cu aceasta Supercupa Națiunilor (1987). În 1987 și 1988 a fost desemnat „Antrenorul anului” în Germania. Între 2003 și 2005, a pregătit echipa masculină a României.
Ghiță Licu – a câștigat Liga Campionilor cu Magdeburg
Legat de Dinamo București, club la care a activat ca pivot între 1964 și 1980, a câștigat Cupa Campionilor Europeni în 1965, titlul național în 1965, 1966 și 1978, precum și Cupa României în 1979. Campion mondial cu România în 1970 și 1974, a fost medaliat cu argint la JO 1976 și cu bronz la JO 1972. În 1980, a devenit antrenor, fiind secund al lui Oprea Vlase, iar apoi principal la Dinamo. În 1993 a plecat în Germania, unde a antrenat mai întâi echipa de tineret a SC Magdeburg, cu care a câștigat în 1996 titlul național pentru această categorie de vârstă. După trei ani, a fost numit antrenor secund al echipei de seniori și, alături de antrenorul principal Alfreo Gíslason, a condus echipa spre primul titlu național, obținut în 2001, și spre câștigarea, în 2002, a Ligii Campionilor. De asemenea, a mai câștigat Cupa EHF (2001) și Supercupa Europei (2001, 2002). Între ianuarie și iunie 2006, a fost antrenorul principal la Magdeburg.
Pe lista antrenorilor români care au activat cu succes în străinătate se mai află:
Nicu Nedeff
Este unul dintre cei mai titrați antrenori de handbal din lume. A făcut parte din staff-ul tehnic al echipelor României care au câștigat șapte titluri mondiale la handbal, dintre care trei cu echipa nfeminină (1956, 1960 și 1962) și patru cu echipa masculină (1961, 1964, 1970 și 1974), plus alte medalii la Campionatele Mondiale și la Jocurile Olimpice de vară. Alături de Nicolae Munteanu, a antrenat echipa franceză US Dunkerque (1989/1990), iar apoi pe ThSV Eisenach (1992), în Germania.
Radu Voina
Component al echipei României care a cucerit titlul mondial în 1974, medaliat cu argint (1976) și cu bronz (1972, 1980) la Jocurile Olimpice, a câștigat Cupa Campionilor în 1977, cu Steaua, disputând finalele din 1974 și 1989. Ca jucător și antrenor la gruparea militară a cucerit 17 titluri de campion. Ca antrenor, a pregătit pe Steaua și Oltchim Rm. Vâlcea, echipele naționale masculină și feminină, precum și formațiile franceze de club RC Strasbourg (1991-1996), SC Selestat (1996-2000) și ASL Robertsau (2003-2005).
Alexandru Buligan
Considerat a fi unul dintre marii portari de handbal din istorie, deține recordul de selecții (280) în echipa României. Palmaresul său este impresionant. Ca jucător, a câștigat Liga Campionilor (2001), Cupa Cupelor (2000) și Supercupa Europei (2000), cu San Antonio, fiind campion în România și Spania. Cu echipa națională, a cucerit medalia de bronz la JO 1984 și la CM 1990. Ca antrenor secund al Spaniei, a fost campion mondial în 2005 și a obținut medalia de argint la CE 2006 și pe aceea de bronz la JO 2008. Cu San Antonio, a disputat finala Ligii Campionilor în 2003 și 2006, cucerind Cupa Cupelor în 2004.
