Declarat monument istoric de importanță națională în 2011, aeroportul a fost ridicat pe un teren de unde s-au efectuat primele zboruri, în 1909. Și unde, mai apoi Liga Aeriană Română, condusă de principele George Valentin Bibescu, a fondat o școală de pilotaj pentru piloți militari. Noua clădire a aerogării Băneasa a fost construită între 1948 și 1952, de proiect răspunzând arhitecții Cleopatra Alifanti, Mircea Alifanti, N. Bădescu, Ascanio Damian, T. Iconomu, Pompiliu Macovei și Al. Șerbescu.
Închis traficului în 2012, Aeroportul „Aurel Vlaicu” din Băneasa a fost supus unui proces de restaurare, lucrările urmând a fi finalizate, potrivit Agerpres, în 21 iulie. ”Lucrările sunt într-un stadiu foarte avansat. Ele vor fi finalizate, conform contractului, la data de 21 iulie anul acesta. Acest terminal a fost restaurat aşa cum era el în urmă cu 59 de ani, în 1952, inclusiv marmura folosită şi mozaicul de pe pardoseală, stâlpii îmbrăcaţi în travertin şi toate celelalte elemente arhitecturale. Acestea au fost completate cu tehnologie modernă de cel mai înalt nivel, inclusiv în ceea ce priveşte iluminarea cu led şi instalaţiile de sonorizare şi de climatizare", a spus Valentin Iordache, purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB), citat de agerpres.ro. Acesta a adăugat că salonul oficial al aeroportului Băneasa este gata şi că primii pasageri vor fi echipele de fotbal participante la Euro 2020. "Prin salonul oficial vor fi prelucrate delegaţiile care participă la meciurile de la Bucureşti, mă refer la Macedonia de Nord, Ucraina şi Austria. Dacă Macedonia de Nord şi Ucraina vor avea baze la Bucureşti, Austria va veni doar pentru meciuri, deci sunt aduşi cu avionul, a doua zi joacă meciul şi imediat, noaptea târziu, pleacă înapoi în Austria. Suntem pregătiţi să îi primim atât la salonul oficial, cât şi la terminalul de aviaţie generală, pentru ca timpul lor de aşteptare să fie foarte scurt", a precizat Iordache.
Într-un articol ce i-a fost dedicat în revista „Arhitectura”, Simina Stan l-a descris astfel pe Ascanio Damian: „Arhitect, profesor emerit, Doctor Honoris Causa al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, rugbyst, Ascanio Damian este una dintre figurile incontestabile de prim-plan ale arhitecturii din România. Ascanio Damian, fiul unui funcționar C.F.R., s-a născut pe 24 decembrie 1914, în București. Școala primară a terminat-o la Viena, apoi a urmat Liceul „Sfântul Iosif” (5 clase) și Liceul „Marele Voievod Mihai” (2 clase), pe care l-a absolvit în 1933. Inițial, s-a înscris la Facultatea de Chimie, trecând însă în anul următor la Facultatea de Arhitectură, pe care a absolvit-o în 1942, obținând calificativul magna cum laude. Proiectul de diplomă fiind publicat pentru prima dată. În 1943, a obținut locul I pentru bursa de arhitectură la Școala Fontenay aux Roses, Paris, dar al Doilea Război Mondial l-a împiedicat să plece la studii. În timpul războiului, a fost în regimentul Pionierii aero și apoi la Comandamentul Apărării Pasive”.
Printre proiectele în care s-a implicat se numără Întreprinderea de confecții și tricotaje „Gh. Gheorghiu-Dej” (APACA), Aerogara Băneasa – pavilionul administrativ (1945-1948), Pavilionul H (1949), Combinatul Poligrafic Casa Scânteii (1950-1955), Pavilionul central al Complexului expozițional EREN, actualul RomExpo (1959-1961) și Ambasada României din Varșovia (1952).
Ascanio Damian a debutat ca jucător de rugby în 1930, la Sportul Studenţesc, unde i-a avut antrenori pe Aurel Mărăşescu şi Ion Buzoianu. De asemenea, în paralel, în anii de liceu, a mai practicat voleiul şi atletismul. Ca rugbyst, până în 1949, când și-a încheiat activitatea competiţională, a cucerit 5 titluri naţionale, patru cu Sportul Studenţesc şi unul cu Universitatea (noua titulatură a Clubului Sportul Studenţesc). În echipa naţională de rugby a fost selecţionat de 9 ori, între 1934 şi 1949. A jucat 4 meciuri împotriva echipei Franţei şi a participat la turneul preolimpic de la Berlin, în 1936 (la acea ediție a Jocurilor Olimpice rugby-ul n-a fost inclus în program).
Solicitat de Prințul Șerban Ghica, în anii 40, a creionat imaginea sportivului de pe primul timbru de rugby emis vreodată în lume. Prin această marcă poștală se spera să se strângă fonduri pentru finanțarea activității sportive care fusese serios afectată de război. De asemenea, între 1947 și 1952, Ascanio Damian a fost președinte al Federației Române de Rugby.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu